Corespunde Evanghelia prosperităţii cu viaţa apostolului Pavel şi a ucenicilor săi ?

“Domnul mi-a dat autoritate şi putere, abilităţile Lui, caracterul Lui, prin Duhul Sfânt asupra bolilor, sărăciei, asupra neputinţelor şi a forţelor întunericului…deci Cel ce locuieşte în mine nu poate fii bolnav, nici sărac sau neputincios.”- sunt afirmaţiile celor ce  provăduiesc Evanghelia prosperităţii.

Aceste afirmaţii sunt plăcute la auz şi foarte atrăgătoare de crezut. Dar sunt ele potrivit cu adevărul  neschimbător al Lui Dumnezeu? Nu poţi  şti până nu priveşti  viaţa celor ce L-au urmat pe Hristos din toată inima. Exemplul vieţii lor îl găsim scris pe paginile sfintelor Scripturi. Acesta ne va ajuta să concluzionăm afirmaţiile de la îceputul articolului.

Exemplul Apostolului Pavel

Privind la viaţa acestui om, foarte repede îţi dai seama că închisoarea a fost a doua lui “casă”. Pavel a scris  Epistola  către credincioşii din Filipi din închisoarea din  Roma. Fiind în lanţuri Pavel le scrie următoarele:

Am avut o mare bucurie în Domnul, că, în sfârşit, aţi putut să vă înnoiţi iarăşi simţămintele voastre faţă de mine. Vă gândeaţi voi la aşa ceva, dar vă lipsea prilejul. Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc. Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă. Pot totul în Hristos care mă întăreşte. . (Filipeni 4:10-13)

Este evident că Apostolul nu a avut parte totdeauna de belşug sau prosperitate.  El a îndurat şi lipsuri, şi foame dar în toate acestea a păstrat o atitudine frumoasă de mulţumire. Cînd  scria credincioşilor din oraşul Corint, Pavel afirmă despre sine şi cei ce erau cu el astfel:

Până în clipa aceasta suferim de foame şi de sete, suntem goi, chinuiţi, umblăm din loc în loc, ne ostenim şi lucrăm cu mâinile noastre; când suntem ocărâţi, binecuvântăm; când suntem prigoniţi, răbdăm; când suntem vorbiţi de rău, ne rugăm. Până în ziua de azi, am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor. Nu vă scriu aceste lucruri ca să vă fac ruşine; ci ca să vă sfătuiesc ca pe nişte copii preaiubiţi ai mei. (1 Corinteni 4:11-14)

Foame, sete, gol, tratat ca gunoiul lumii acesteia, privit ca lepădătura tuturor ? Păi, cum este posibil aşa ceva? Doar, Evanghelia prosperităţii spune că, credincioşii au autoritate asupra bolilor şi  sărăciei ? Dacă este aşa, atunci,  ne punem o altă  întrebare: “Dacă Pavel a trecut prin  aceste stări de foame, sete, lipsuri, tratat ca gunoiul societăţii,  înseamnă oare aceasta că  nu a avut o relaţie corectă cu Dumnezeu? S-au întîmplat toate acestea în viaţa sa pentrucă a păcătuit ? Bineînţeles că nu.

Pavel avut parte de boală

Apostolul, care a vindecat pe mulţi bolnavi , acum în 1 Corinteni 12 el singur suferă de o boală.

Chiar dacă aş vrea să mă laud, n-aş fi nebun, căci aş spune adevărul; dar mă feresc, ca să n-aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decât ce vede în mine sau ce aude de la mine. Şi, ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască şi să mă împiedice să mă îngâmf. De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. Şi El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine. (2 Corinteni 12:6-9)

Evident că din aceste versete, “ţepuşul”,  despre care spune apostolul că a fost pus în carnea sa, se referă la o boală, o slăbiciune de care Pavel nu era mulţumit la început. Dar Domnul Isus Hristos, tocmai prin această boală, slăbiciune, din trupul lui Pavel,   a dorit să-şi  arate puterea Sa.  Dar Pavel n-a fost unicul slujitor al Lui Dumnezeu care a avut parte de boală.

Timotei se îmbolnăvea foarte des

Cînd îi scrie ucenicului său preaiubit Timotei, Pavel zice:

Să nu mai bei numai apă, ci să iei şi câte puţin vin, din pricina stomacului tău şi din pricina deselor tale îmbolnăviri. (1 Timotei 5:23)

Timotei, copilul preaiubit al lui Pavel, avea deseori parte de îmbolnăviri. Să nu fi fost Timotei un bun copil al lui Dumnezeu? Să fi căzut Pavel şi Timotei din harul lui Dumnezeu şi de aceea ei s-au îmbolnăvit? Bineînţeles că nu. Doar că mesajul Evangheliei prosperităţii este unul fals şi împotriva Învăţăturii sănătoase pe care Dumnezeu ne-a lăsat-o ca şi ghid al vieţii noastre de credinţă.

Epafrodit a fost bolnav
Epafrodit este tovarăşul de lucru al lui Pavel, un credincios din oraşul Filipi. El a fost trimis de către Biserică ca să ducă darurile lor lui Pavel  în închisoare, la Roma. Totuşi drumul pînă acolo a fost greu şi anevoios. Ca rezultat al jertfei lui,  s-a îmbolnăvit foarte grav. Pavel zice despre Epafrodit:

Ce-i drept, a fost bolnav şi foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el. Şi nu numai de el, ci şi de mine, ca să n-am întristare peste întristare. (Filipeni 2:27)

Dragul meu, atât Pavel, cît şi Timotei cu Epafrodit, au fost oameni dedicaţi în lucrarea Lui Dumnezeu. Dar aceasta nu i-a scutit de multe lipsuri, dureri şi boli pe care au trebuit să le înfrunte. Oare n-a putut Dumnezeu să le împlinească aceste lipsuri? Bineînţeles că da. Dar aceasta vreau să înţelegi tu acum. Domnul Isus Hristos  este în stare să împlinească orice nevoie şi să vindece orice boală pe care o avem în trupul nostru. Însă “de altă parte, ştim că toate lucrurile (bune sau rele)lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. (Romani 8:28)
Nu noi definim binele, ci Dumnezeu. Nu noi îi spunem Lui Dumnezeu cum trebuie să fim, ci El ne spune nouă. Nu noi îi spunem Lui cît de bogaţi trebuie să fim, ci El decide cît , cum şi cînd să ne dea.  El îngăduie  boala, lipsurile şi foamea, tocmai ca ele să lucreze spre binele nostru. Lipsurile şi suferinţele nu totdeauna sunt blestem de care trebuie să ne izbăvim. Dacă eşti copilul Lui, atunci învaţă să le priveşti  ca o binecuvântare de la El care este menită să lucreze spre binele tău.

Dumnezeu să ne ferească de valul oricărei erezii.

Posted in Doctrină | Tagged , , , | Leave a comment

Este “Evanghelia prosperităţii” autentică ?

Există o învăţătură care spune:

Dacă eşti copilul Lui Dumnezeu, Tu eşti copil de Rege. Copiii  Regelui nu mai pot fi bolnavi, săraci sau în lipsă.  Dacă cineva duce lipsă,  este bolnav, sau trece prin diferite probleme ale vieţii, aceasta denotă că  persoana respectivă nu are o relaţie sănătoască cu Dumnezeu, ori chiar nu este mântuit.

Cît de adevărate sunt aceste afirmaţii şi până unde ele pot fi acceptate ? Aceasta este întrebarea la care vreau astăzi  să răspund.

Viaţa şi moartea celor 11 Apostoli

Aş începe răspunsul meu cu o întrebare simplă, dar care are în spate  mult adevăr:  “Cîţi    dintre cei 11 apostoli ai Domnului Isus, care au rămas credincioşi  până la moarte, au murit avînd belşug material?” Cu riscul de a fi puţin mai exagerat, o să pun întrebarea într-un stil puţin mai modern: “Cîţi din ucenicii Domnului Isus, au murit în timp ce se odihneau undeva prin staţiunile de odihnă, fiind înconjuraţi de belşug? Dacă cercetăm  Sfintele Scriputuri, înţelegem că nici unul. Toţi  au fost supuşi multor chinuri, lipsuri şi  torturi de dragul Domnului Isus Hristos.  Ca să înţelegeţi mai bine despre ce vorbesc, vă invit să citiţi viaţa, lucrarea şi moartea celor 12 apostoli ca să vedeţi dacă doctrina “Evangheliei prosperităţii” a fost compatibilă cu viaţa lor.

Domnul Isus n-a promovat doctrina Evangheliei prosperităţii

Credincioşii” care erau  motivaţi mai mult de starea lor materială decît cea spirituală, au fost şi pe vreamea Domnului Isus. Însă  nicăieri nu vedem ca Domnul Isus să promoveze o astfel de învăţătură. În  Ioan 6 după ce  a înmulţit pâinea şi peştii, o mare mulţime veneau şi îl căutau pe  Isus. Aceşti oameni, şi-au făcut socoteala că dacă Domnul Isus, le împlineşte orice nevoie materială, şi dacă împreună cu El nu mai este lipsă, foame şi criză financiară, atunci, acolo le este locul lor. Hotărâseră  să-L urmeze pe Hristos, nu din dragoste faţă de El, nu din motivul că au înţeles că El este cel ce poate să le împlinească nevoia disperată de mîntuire,ci pentrucă El le-a dat pâine şi  ei au mâncat şi s-au săturat. Credinţa lor era măsurată de starea stomacului lor. Sună dur, dar este foarte adevărat. De aceea privind la ei, 

Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile acelea şi v-aţi săturat.” (Ioan 6:26)

Aceşti, aşa numiţii “ucenici”,  au mai cerut şi a doua zi pâine,  dar Domnul Isus nu le-a dat-o. N-ar fi putut Isus  să le mai dea? Bineînţeles că da. Dar Mântuitorul n-a dorit  să promoveze o doctrină greşită. El n-a voit ca oamenii să vină la El, doar pentruca problemele lor financiare să fie rezolvate. Nu, nu  pentru aceasta doreşte El ca noi să ne numim ucenicii Lui.

Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi şi nu mai umblau cu El. Atunci Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreţi să vă duceţi?” „Doamne”, I-a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice. Şi noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu.” (Ioan 6:66-69)

Dacă am  pîine -  am şi “credinţă” , n-am pîine -  n-am nici  credinţă. Cît de trist este acest adevăr, dar atât de real pentru zilele în care trăim noi. 

Stări prin care trec ucenicii Domnului Isus
Cînd se va întoarce a doua oară pe pământ, Domnul Isus va despărţi pe cei neprihăniţi de cei nelegiuţi.

Atunci Împăratul(Isus) va zice celor de la dreapta Lui: „Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.” Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete şi Ţi-am dat de ai băut? Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit? Sau gol şi Te-am îmbrăcat? Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit pe la Tine?” Drept răspuns, Împăratul(Isus)le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.” (Matei 25:34-40)

Din textul de mai sus, devin foarte clare următoarele adevăruri:
- ucenicii Dommnului Isus au fost flămânzi şi li s-a dat să mănînce
-le-a fost sete şi li s-a dat să bea
-au fost goi şi au fost îmbrăcaţi
-au fost bolnavi şi în temniţă însă alţi ucenici au venit la ei să-i vadă

Dacă vei citi acest capitol pînă la sfîrşit, vei observa că au fost cazuri cînd ucenicii Domnului Isus au avut toate aceste stări de mai sus, dar n-a fost nimeni  să le împlinească. Deci, în alte cuvinte, Evanghelia prosperităţii n-a fost autentică pentru ei. Deci dacă  cei neprihăniţi au fost flămânzi, însetaţi, goi şi bolnavi, să fi însemnat aceasta că  ei  aveau probleme cu credinţa ? Să se fi depărţit ei de la Harul lui Dumnezeu? Nicidecum.

La ce ne-a chemat Domnul Isus?

Apoi a zis tuturor: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze. Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va mântui. Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuşi? Căci de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, se va ruşina şi Fiul omului de el, când va veni în slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri. (Luca 9:23-26)

Deci, noi n-am fost chemaţi la prosperitate sau la  o viaţă liniştită şi fără probleme. Domnul Isus ne-a chemat să ne lepădăm de sine,să ne luăm crucea şi  să-L urmăm pe El.

Un ultim gând:

Dragul meu, Domnul Isus nu este ca un “spirit” din sticla lui Aladin,  căruia tu îi spui orice dorinţă şi el momentan o şi împlineşte. Poate că ai dori  undeva adînc în inima ta să fie aşa, totuşi spre fericirea noastră  El nu este aşa. Prosperitatea la care ne-a chemat Domnul Isus, este mai mult decît prosperitatea materială şi fizică. El ne-a chemat din întuneric la lumina Sa minununată ca noi să fim copiii Lui preaiubiţi. El ne-a chemat ca să ne dea o viaţă şi să ne-o dea din belşug. Dar aceasta nu se referă numai la belşug material, ci şi la cel spiritual. Vreau să ştii că Domnul Isus poate împlini orice nevoie pe care o ai, dar El decide cînd şi cum să o facă. Starea noastră materială nu este indiciul stării noastre duhovniceşti.

În următorul articol vom privi la Apostolul Pavel şi la  ucenicii săi ,ca să vedem dacă Evanghelia prosperităţii a fost compatibilă cu viaţa lor.

Posted in Doctrină | Tagged , , | Leave a comment

Atacul la persoană

Societatea în care trăim este plină de calomnie şi minciună. Trist este că cei ce stau în poziţii înalte, caută cu tot ce pot să se defaimeze unul pe celălalt. Suntem martori cum partidul comuniştilor, încearcă prin toate metodele posibile să atace guvernarea  şi liderii AIE pentru a-şi împlini planurile lor diabolice. Ce facem noi ca şi creştini? Mergem pe urmele lor sau putem proceda altfel? Ca să înţelegem mai bine ce este şi ce nu este atacul la persoană, haideţi să privim mai întîi definiţia acestui cuvînt.

Ce este atacul la persoană ?
Dicţionarul explicativ al limbii române ne dă următoarea definiţie:

A defăima – 1) (persoane) A vorbi de rău; a ponegri; a cleveti; a calomnia; a denigra; a blama; a bârfi; a huli; a ponosi. 2) A pune într-o situaţie de inferioritate, lezând demnitatea; a umili; a înjosi.

Din definiţie, este clar că defăimarea, sau atacul la persoană, stă într-o vorbire de rău la adresa cuiva, cu scopul de ai ponegri numele şi de a-l pune într-o poziţie de inferioritate.
Această definiţie mă duce cu gîndul la proorocul Daniel, un tînăr care a fost şi el la vremea lui un dregător cu mare influenţă dar care n-a fost privat de defăimare din partea colegilor răi şi vicleni. Pentru a înţelege mai bine ce este defăimarea, haideţi să citim incidentul care a avut loc în viaţa lui Daniel. Eu văd o tangenţă foarte strînsă între lupta politică din ţară de la noi şi incidentul care s-a întîmplat cu Daniel. 

Invidia şi foamea după putere este temelia defaimării

Darius a găsit cu cale să pună peste împărăţie o sută douăzeci de dregători, care trebuiau să fie răspândiţi în toată împărăţia; a pus în fruntea lor trei căpetenii, în numărul cărora era şi Daniel. Dregătorii aceştia aveau să le dea socoteală, ca împăratul să nu sufere nicio pagubă. Daniel însă întrecea pe toate aceste căpetenii şi pe dregători, pentru că în el era un duh înalt; şi împăratul se gândea să-l pună peste toată împărăţia.Atunci căpeteniile şi dregătorii au căutat să afle ceva asupra lui Daniel, ca să-l pârască în ce privea treburile împărăţiei. Dar n-au putut să găsească nimic, niciun lucru vrednic de mustrare, pentru că el era credincios şi nu se găsea nicio greşeală la el şi niciun lucru rău.(Daniel 6:1-4)

Pentru duhul înalt care era în el, împăratul a dorit să ridice pe Daniel într-o poziţie foarte înaltă. Totuşi invidia din inima celorlalţi dregători, a catalizat dorinţa de a defaima bunul nume al lui Daniel. Mă întreb, oare nu s-a întîmplat exact aceasta şi în campania electorală prin care tocmai am trecut? Oare nu au încercat liderii politici să se murdărească unul pe altul, cu scopul de a ponegri? 

Defaimarea apelează la intimitatea omului şi la minciună

Atunci oamenii aceştia au zis: „Nu vom găsi niciun cuvânt de plângere împotriva acestui Daniel, afară numai dacă am găsi vreunul în Legea Dumnezeului lui!” Apoi aceste căpetenii şi dregătorii aceştia s-au dus cu mare zarvă la împărat şi i-au vorbit aşa: „Să trăieşti veşnic, împărate Darius! Toate căpeteniile împărăţiei, îngrijitorii, dregătorii, sfetnicii şi cârmuitorii sunt de părere să se dea o poruncă împărătească, însoţită de o aspră oprire, care să spună că oricine va înălţa, în timp de treizeci de zile, rugăciuni către vreun dumnezeu sau către vreun om, afară de tine, împărate, va fi aruncat în groapa cu lei. Acum, împărate, întăreşte oprirea şi iscăleşte porunca aceasta, pentru ca să nu se poată schimba, după legea mezilor şi perşilor, care, odată dată, rămâne neschimbată.” În urma celor de mai sus, împăratul Darius a scris porunca şi oprirea. (Daniel 6:5-9)

Dregătorii, colegii lui Daniel, spun împăratului că “toţi dregătorii, căpeteniile şi sfetnicii” doresc să se dea porunca cu privire la interzicerea religioasă. Însă aceasta era o minciună. Daniel, care era una dintre cele 3 mari căpetenii ale ţării nu ştia nimic, cu el nu s-a consultat nimeni. Din exemplul acestor dregători, vedem că la baza defăimării stă minciuna. Pe bază de minciună clădeşti puntea defăimării altor persoane. Dar mai mult decît atît, omul defăimator, va căuta orice prilej şi orice motiv existent sau inexistent pentru a atăca persoana celuilalt. Va scotoci chiar şi în viaţa intimă şi privată a omului pentru a scoate de acolo lucruri pe care mai apoi le va interpreta aşa cum doreşte el.

Defăimatorul acţionează în numele “legii”

Când a aflat Daniel că s-a iscălit porunca, a intrat în casa lui, unde ferestrele odăii de sus erau deschise înspre Ierusalim, şi de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea şi mai înainte. Atunci oamenii aceştia au dat năvală în casă şi au găsit pe Daniel rugându-se şi chemând pe Dumnezeul lui. Apoi s-au înfăţişat înaintea împăratului şi i-au zis cu privire la oprirea împărătească: „N-ai scris tu o oprire care spune că oricine va înălţa, timp de treizeci de zile, rugăciuni vreunui dumnezeu sau vreunui om, afară de tine, împărate, să fie aruncat în groapa cu lei?” Împăratul a răspuns: „Lucrul acesta este adevărat, după legea mezilor şi perşilor, care nu se poate schimba!” Ei au luat din nou cuvântul şi au zis împăratului: „Daniel, unul din prinşii de război ai lui Iuda, nu ţine deloc seama de tine, împărate, nici de oprirea pe care ai scris-o, şi îşi face rugăciunea de trei ori pe zi!” (Daniel 6:10-13)

Oamenii defăimători, vor căuta tot posibilul ca să-şi găsească argumentele necesare pentru a defăima pe alţii. Le vor găsi chiar şi acolo unde ele nu sunt. Vor creea condiţii ca tu să te poticneşti  pentru ca mai apoi să-ţi poată atăca persoana. Şi după ce vei face ceea ce au dorit ei de mai multă vreme, vor spune că ei acţionează în numele “dreptăţii”, în numele “legii”. Oare nu s-a întîmplat exact aşa în societatea noastră de-a lungul anilor? Şi acum trebuie să culegem roadele. Nu mai ştii cine are şi cine nu are dreptate, pentrucă defăimatorii s-au înrădăcinat atât de bine la conducere aşa încît acum cu orice preţ vor să o întoarcă.

Defăimatorii vor fi pedepsiţi

Totul pare bine pînă la un moment. Însă cei ce atacă persoana altcuiva uită că le vine şi lor timpul.

Împăratul s-a mâhnit foarte mult când a auzit lucrul acesta; s-a gândit cum ar putea să scape pe Daniel, şi până la asfinţitul soarelui s-a trudit să-l scape. Dar oamenii aceia au stăruit de împărat şi i-au zis: „Să ştii, împărate, că, după legea mezilor şi perşilor, orice oprire sau orice poruncă întărită de împărat nu se poate schimba!” Atunci împăratul a poruncit să aducă pe Daniel şi să-l arunce în groapa cu lei. Împăratul a luat cuvântul şi a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău căruia necurmat Îi slujeşti să te scape!” Au adus o piatră şi au pus-o la gura gropii. Împăratul a pecetluit-o cu inelul lui şi cu inelul mai marilor lui, ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniel. Împăratul s-a întors apoi în palatul său, a petrecut noaptea fără să mănânce, nu i s-a adus nicio ţiitoare şi n-a putut să doarmă. În revărsatul zorilor însă împăratul s-a sculat şi s-a dus în grabă la groapa cu lei. Şi apropiindu-se de groapă, a chemat pe Daniel cu un glas plângător. Împăratul a luat cuvântul şi a zis lui Daniel: „Daniele, robul Dumnezeului celui Viu, a putut Dumnezeul tău căruia Îi slujeşti necurmat să te scape de lei?” Şi Daniel a zis împăratului: „Veşnic să trăieşti, împărate! Dumnezeul meu a trimis pe îngerul Său şi a închis gura leilor, care nu mi-au făcut niciun rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Şi nici înaintea ta, împărate, n-am făcut nimic rău!” Atunci împăratul s-a bucurat foarte mult şi a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă şi nu s-a găsit nicio rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său. Împăratul a poruncit să aducă pe oamenii aceia care pârâseră pe Daniel. Şi au fost aruncaţi în groapa cu lei, ei, copiii lor şi nevestele lor; şi, până să ajungă în fundul gropii, leii i-au şi apucat şi le-au fărâmiţat oasele. (Daniel 6:14-24)

Să nu creadă nimeni că, atacând persoana altuia, va scăpa aşa de uşor. Cum s-a întîmplat cu pîrîşii lui Daniel, aşa urmează să se întîmple cu toţi cei ce defaimează pe alţii.

Defăimatorii nu vor moşteni Împărăţia Lui Dumnezeu

Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. (1 Corinteni 6:9-10)

Aceasta le va fi şi pedeapsa cea mare. Aceşti oameni, care pretind că acţionează în numele legii, oameni care pretind a acţiona în numele dreptăţii, ei nu vor putea intra în Împărăţia Lui Dumnezeu. Defăimătorul nu are loc acolo. Aceasta se aplică fiecăruia dintre noi. Să nu ne grăbim să arătăm spre un partid sau altul, spre un politician sau lider politic, dar să privim mai întîi la viaţa noastră. Oare nu eşti şi tu unul care cauţi orice prilej pentru al defăima pe altul? Oare nu cauţi şi tu să umileşti, să înjoseşti pe alţii pentru a le leza demnitatea?

Un ultim gînd

Totuşi vreau să precizez un lucru ca să fiu înţeles corect. A defăima nu înseamnă a confrunta cu adevărul pe cineva şi de a numi păcatul pe nume. Defaimarea înseamnă acel atac, fie el public sau individual, care ţinteşte persoana şi nu păcatul. De exemplu noi urîm ideologia comunistă, pentru că este păcătoasă prin doctrina ei împotriva omului şi a lui Dumnezeu. Noi trebuie să confruntăm ideologia şi faptele comuniste, dar nu persoana acestora.   Aceasta trebuie să se aplice în orice sferă a vieţii noastre.

Dumnezeu să ne ferească de acest mare păcat al defăimării.

Posted in Explicaţii-Definiţii, social | Tagged , , , | Leave a comment

Interviu cu Aliona Stratan, profesoară din r-Hînceşti, s. Bălceana

“Măi, noi ce am învăţat la lecţiile de religie? Dumnezeu ne învață să ne iubim aproapele şi chiar să ne iubim şi vrăjmaşul”- au intervenit, oprind bătaia, copiii care mai bine de o lună studiază religia după curricula Evanghelică în s.Bălceana r-Hânceşti. Citiţi mai  jos  interviul cu d-na Aliona Stratan, profesoară la clasele primare din localitate.

Ce v-a motivat să începeți predarea religiei în şcoală?
Dragostea faţă de Dumnezeu si dorinţa ca mai mulţi copii să cunoască această dragoste si să-şi poată croi drumul în viaţă. Cuvântul Lui Dumnezeu spune: “Cum îşi va ţinea tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău.”(Psalmul 119:9)

Spuneţi-ne despre  reacția copiilor în urma adevărurilor învățate? 
Copiii răspund pozitiv faţă de Cuvântul Lui Dumnezeu şi prezintă un interes mare în studierea Sfintelor Scripturi. Tare mă rog ca ei să aplice în viaţă ceea ce învăţăm din cartea Sfântă, Biblia.

Care este atitudinea părinților vizavi de acest obiect?
Înainte să predau copiilor aceste lecţii minunate, am discutat cu fiecare părinte în parte. Ei s-au arătat interesaţi ca odraslele lor să cunoască mai multe despre Dumnezeu şi cred că această atitudine pozitivă s-a păstrat până în prezent.

Ați întîlnit anumite probleme la început de drum? Sau poate acum aveţi unele probleme cu care vă confruntaţi?
Slavă Domnulu lucrurile acum decurg liniştit şi nu avem împotriviri sau alte probleme din partea nimănui. Totuşi ca fiecare început, au existat  lucruri care au necesitat timp şi răbdare ca să fie stabilite şi  hotărâte. Inițial nu aveam plănuirea,  curricula, dar treptat lucrurile s-au normalizat. Acuma avem compendiu după care ne orientăm, avem plănuirea calendarisitică, discutăm deja primele teme.

Ce curs biblic studiați în prezent si care este efectul acestuia asupra copiilor?
În dependenţă de tema pe care o avem, ne conducem de materiale auxiliare. La moment avem numai cartea “101 povestiri Biblice”. Ceea ce ţine de impactul pe care îl are predarea Bibliei asupra copiilor, vreau să vă aduc  un exemplu: la ora de religie, am studiat despre dragostea faţă de aproape, colegi si chiar faţă de vrăjmaşi” După ce am terminat lectia,  în pauză doi din ei au ajuns la o conversaţie mai aprinsă, ca în cele din urmă să se ia la bătaie. Atunci ceilalţi colegi au intervenit  şi le-au zis :“Măi, noi ce am învățat numai ce la lecţiile de religie? Aduceți-vă aminte că Dumnezeu ne învaţă să iubim aproapele şi chiar să iubim şi vrăjmaşul”. M-am bucurat să văd acest impact pozitiv pe care l-a avut Cuvântul Lui Dumnezeu în viaţa lor.
Aveţi vreo colaborare cu  Biserica Evanghelică  locală în acest proiect?  
Da, mulțumesc Bisericii locale care a văzut nevoia de manuale. Respectiv s-a organizat o strângere în cadrul Bisericii, ca să putem procura cărţile de studiu biblic pentru fiecare copil.

Împărtăşiţi-ne  planurile de viitor
Îmi doresc ca toţi aceşti copii să-L cunoască pe Dumnezeu şi apoi  să devină cei  care se vor implica în lucrarea Lui Dumnezeu. Mă rog ca ei să fie un model pentru alţii.

Ce sfat sau motivare  doriți să  transmiteţi cititorilor acestui articol ?  
Să ne unim toţi împreună şi să mijlocim în faţa lui Dumnezeu pentru copii şi părinții lor ca să-L cunoască pe El  şi, prin credinţă în Fiul Lui  Isus Hristos, să capete viața veșnică.

Bălceana este un sat din r-Hînceşti cu o populaţie totală de 2400 locuitori. În şcoala din localitate se predă religia de mai bine de o lună. În această instituţie învaţă mai mult de 200 elevi.

Posted in Predarea religiei | Tagged , , | Leave a comment

Efectele devastatoare ale pornografiei

Cu citeva zile in urmă, am primit acest mesaj care pe m-a cutremurat. Pentrucă acest mesaj are intenţia de a face de cunoscut societăţii efectele devastatoare ale pronografiei, îmi permit să-l public pe acest portal, aşa ca cît mai mulţi oameni să poată afla despre consecinţele pornografiei.

…………………………………………………………..

Conform studiului “The Social Costs of Pornography: A Statement of Findings and Recommendations”, (2010)

Odatǎ cu utilizarea internetului consumul de pornografie a crescut mai mult decât oricând în istoria omenirii, iar conţinutul sǎu este tot mai grafic. Pornografia, mai ales cea cu un grad ridicat de violenţǎ, are efecte negative asupra individului si asupra societǎţii.Tot mai multe studii indicǎ faptul cǎ, pentru unii utilizatori, pornografia poate fi psihologic adictivǎ si poate afecta negativ calitatea relaţiilor interpersonale şi sǎnǎtatea sexualǎ.Ea reprezintǎ o ameninţare la adresa sǎnǎtǎţii publice şi personale, precum şi la adresa familiei. Unele dintre efectele negative ale consumului de pornografie pot fi combǎtute prin acţiunea comunǎ a legiuitorilor, personalului medical, educatorilor, politicienilor şi a liderilor de corporaţii responsabili. Pornografia afecteazǎ atât adulţii  (cǎsǎtoriţi sau necǎsǎtoriţi ) cât şi copiii. Afectarea include comportamente patologice şi unele comportamente care sunt şi ilegale şi patologice.
Se ştie cǎ istoria pornografiei este la fel de veche ca şi societatea umanǎ. Chiar conceptele de “obscenitate” şi “pornografie” au rǎdǎcini etimologice latine şi greceşti.Tot atât de veche este şi condamnarea materialelor de acest fel, nu numai de cǎtre morala  creştinǎ  musulmanǎ şi evreiascǎ, ci şi de legi laice.
Cu toate acestea, conform percepţiei publice, consumul de pornografie ar fi o distractie inofensivǎ. Cercetǎrile recente aratǎ cǎ utilizarea obişnuitǎ a pornografiei, mai ales pe internet, implicǎ o gamǎ largǎ de efecte nocive asupra persoanelor de ambele sexe, afectându-le fericirea, productivitatea, relaţiile interpersonale, capacitatea de a funcţiona în societate. Costurile pornografiei implicǎ, deci, o multitudine de aspecte.
Studiul prezinta 8 concluzii majore privind consumul pornografiei, cit si recomandari pentru combaterea ei.

Concluzia 1
Ca niciodatǎ în istorie, pornografia este acum disponibilǎ si consumatǎ la scarǎ largǎ în societate, în mare parte datorita internetului. Nimeni nu rǎmâne neatins de ea.
Deşi pornografia existǎ de milenii, niciodatǎ nu a fost aşa de disponibilǎ şi de larg utilizatǎ ca în prezent. Numǎrul consumatorilor de pornografie este şocant. Americanii închiriazǎ pâna la 800 milioane casete video şi DVD-uri (unul din cinci filme închiriate este pornografic). Patru miliarde de dolari  se cheltuie anual pe filme pornografice în SUA. Unul din patru utilizatori de internet viziteazǎ site-uri pornografice; 66% dintre bǎrbaţii de 18-34 de ani viziteazǎ un site pornografic în fiecare lunǎ. In fiecare zi sunt  116.000 cǎutǎri on line pentru pornografie infantilǎ. In grupul de vârsta 18-26 de ani , 69% dintre bǎrbaţi si 10% dintre femei au vizionat pornografie mai mult de o datǎ pe lunǎ.

Concluzia 2    
Existǎ dovezi cǎ acum pornografia este calitativ diferitǎ de ceea ce a fost în trecut prin omniprezenţǎ, folosirea de imagini tot mai realiste si caracterul violent.
Unii utilizatori dezvoltǎ comportamente descrise în literatura de specialitate ca “dependenţe”, care pot deveni “compulsive”, adicǎ continuǎ în ciuda consecinţelor negative asupra funcţionǎrii persoanei la serviciu sau în familie.Unul dintre efecte este imposibilitatea de a relaţiona cu femei “reale.”La consumatorii cronici de pornografie se constatǎ o desensibilizare progresivǎ în fata imaginilor, ceea ce îi determinǎ sǎ caute imagini din ce în ce mai violente şi din ce în ce mai şocante.

Concluzia nr 3
Consumul de pornografie pe internet poate afecta, în mod special, femeile.
Pornografia modeleazǎ, în plan social, aşteptǎrile legate de comportamentul sexual feminin. Soţiile cautǎ, în general, relaţii maritale bazate pe respect reciproc, onestitate,  iubire romanticǎ. Pornografia promoveazǎ exact opusul: relaţii bazate pe lipsa respectului, detaşare, promiscuitate şi abuz. Rapoartele medicale aratǎ cǎ, atunci când descoperǎ utilizarea pornografiei pe internet de cǎtre soţ/partener, femeile trǎiesc sentimente de trǎdare, neîncredere şi mânie. Pe lângǎ costurile psihice ale unei astfel de descoperiri, ea poate fi urmatǎ de divorţ. Conform unei statistici din noiembrie 2003, în 56% din cazurile de divorţ din ultimul an, una dintre pǎrţi avea un interes obsesiv pentru pornografia pe internet. Consumatorii de pornografie pe internet au de trei ori mai multe şanse sǎ se implice în relaţii extramaritale şi de patru ori mai multe şanse sǎ recurgǎ la sex plǎtit. Pornografia submineazǎ fidelitatea conjugalǎ şi mǎreşte riscul contractǎrii bolilor cu transmitere sexualǎ.

Concluzia nr 4   
Consumul de pornografie pe internet poate dǎuna în special copiilor Internetul şi celelalte mijloace media expun copiii, cu sau fǎrǎ voia lor, la pornografie extrem de violentǎ, nelǎsând posibilitatea niciunui control eficient  din partea pǎrinţilor.
Pornografia a infectat copilǎria copilului modern, deformând imaginea corectǎ a sexualitǎţii umane. Bǎieţii consumatori de pornografie dezvoltǎ de timpuriu comportamente sexuale agresive, iar fetele dezvoltǎ asupra sexualitǎţii o viziune în care abuzul şi violenţa sunt considerate normale şi acceptate.

Concluzia nr 5
Consumul de pornografie poate dǎuna unor persoane care nu au legaturi imediate cu consumatorii de pornografie.
Furnizorii de materiale pornografice şi cei care creazǎ materialele respective, sunt ei înşişi afectaţi de pornografie. Se estimeazǎ cǎ între 14.500 şi 17.500 de oameni sunt traficaţi în USA în fiecare an. 70% din persoanele traficate, (femei si copii) sunt exploatate sexual. Mulţi traficanţi descoperiţi aveau tot echipamentul necesar  pentru a crea şi vinde pornografie. Viaţa persoanelor implicate în industria pornograficǎ este marcatǎ de consumul de droguri, exploatare şi practici sexuale nesigure. Unii consumatori de pornografie au fost inspiraţi de scenele violente pe care ulterior le-au imitat. Pornografia are, deci, un rol în formarea comportamentului infracţional. Viaţa adolescenţilor (fete şi bǎieţi) este afectatǎ în sensul cǎ, datoritǎ imaginilor pornografice , pot dezvolta un comportament sexual riscant şi deviant., iar promiscuitatea este consideratǎ un mod normal de viaţǎ. Bǎieţii tind sǎ considere femeile mai degrabǎ obiecte decât fiinţe umane iar riscul bolilor cu transmitere sexualǎ creşte alarmant. Societatea în ansamblul ei este afectatǎ  ca rezultat al destrǎmǎrii familiei.

Concluzia nr 6
Consumul de pornografie pe internet dǎuneazǎ consumatorlor
Un rezultat al consumului de pornografie este impotenţa în relaţia cu un partener real, fapt cǎruia i se adaugǎ depresia şi nefericirea. Utilizatorii trǎiesc sentimente de dezgust şi ruşine datoritǎ interesului pentru imagini care înainte le-ar fi creat repulsie. Pornografia le afecteazǎ nu numai viaţa sexualǎ, ci şi toate aspectele existenţei lor. Unii bǎrbaţi şi-au pierdut serviciul, soţiile, copiii. Sacrificiul este enorm. Unii consumatori de pornografie devin conştienţi de rǎul la care se expun şi fac eforturi, costisitoare, pentru a  se elibera de aceastǎ dependenţǎ.

Concluzia nr 7
Consumul de pornografie este problematic din punct de vedere filozofic şi moral
Mulţi oameni considerǎ pornografia o chestiune personalǎ, un “drept” al lor, care nu-i afecteazǎ pe ceilalţi, ceea ce este ilogic. Unele lucruri sunt, pur şi simplu, greşite în principiu, iar pornografia este “una dintre marile boli sociale”, consideratǎ ca atare de cei mai mulţi oameni, inclusiv de majoritatea celor dependenţi de ea.

Concluzia nr 8    
Faptul cǎ nu toţi oamenii sunt afectaţi de pornografie nu înseamnǎ cǎ ea nu trebuie reglementatǎ
Pornografia şi obscenitatea au fost, de-a lungul vremurilor, reglementate prin apel la concepte legale ( periclitare, decenţǎ publicǎ şi altele). Ea a fost condamnatǎ din diferite perspective religioase şi ideologice, de la morala creştinǎ pânǎ la feminism. In afara mǎsurilor legale, pornografia s-ar putea reduce prin reducerea sau eliminarea profiturilor care au creat industria. Sunt necesare noi idei politice pentru combaterea caracterului disponibil al pornografiei, care este atât de dǎunatoare societǎţii.

Recomandari : Comunitatea medicalǎ, (care posedǎ dovezi despre consecinţele consumului de pornografie din experienţa profesionalǎ), trebuie sǎ-şi asume rolul principal în strângerea de noi dovezi şi rǎspândirea informaţiilor la cel mai înalt nivel al opiniei publice şi guvernǎrii.
In primul rând, semnatarii prezentului studiu invocǎ principiul “în primul rând sǎ nu faci rǎu”. Mulţi terapeuţi ignorǎ proporţiile consumului de pornografie şi consecinţele sale, îl considerǎ un “sprijin conjugal” şi îl recomandǎ cuplurilor pe care le consiliazǎ. Aceasta practicǎ trebuie sǎ înceteze.
In al doilea rând, semnatarii recomandǎ comunitǎţii medicale studierea relaţiei dintre pornografie şi prostituţie, a factorilor care mǎresc riscul de dependenţǎ, studierea efectelor expunerii copiilor şi adolescenţilor la pornografie, pe baza datelor oferite de experienţa lor profesionalǎ.

Educatorii şi profesorii pot include în programǎ concluziile studiilor referitoare la pornografie, aşa încât adolescenţii sǎ înţeleagǎ efectele devastatoare ale pornografiei asupra vieţilor consumatorilor şi producǎtorilor ei.

Jurnaliştii, editorii, bloggerii şi alte persoane care pot influenţa opinia publicǎ se pot implica. De exemplu, jurnaliştii de investigaţie pot cerceta aspectele financiare ale industriei pornografice, legǎtura dintre traficul de fiinţe umane şi pornografie, felul în care sunt atraşi ”actorii“ în aceasta industrie.

Industria privatǎ se poate implica în reducerea efectelor pornografiei. In primul rând corporaţiile trebuie sǎ implementeze politici ferme la locul de muncǎ, împotriva pornografiei şi a exploatǎrii sexuale. De asemenea, corporaţiile pot ajuta angajaţii care suferǎ datoritǎ dependenţei de pornografie, în sensul de a-i sprijini în vederea obţinerii consilierii potrivite. In al doilea rând, industria hotelierǎ trebuie sǎ renunţe la promovarea reclamelor pentru filme pornografice.

Celebritǎţile sunt chemate sǎ descurajeze prezentarea favorabilǎ a pornografiei, si sǎ ia atitudine împotriva ei în campanii publice.

Guvernul, la diverse nivele poate avea si el un rol important în reducerea costurilor sociale ale consumului de pornografie. In primul rând, guvernul ar putea scoate în afara legii producerea şi distribuirea de materiale obscene. In al doilea rând, liderii politici s-ar putea angaja în campanii publice împotriva pornografiei. In al treilea rând, toate materialele “pentru adulţi”( tipǎrite sau digitale) trebuie sǎ conţinǎ un avertisment cu privire la potenţialul adictiv şi la posibila afectare psihologicǎ a consumatorului. In al patrulea rând Departamentul Justiţiei care se ocupa cu urmǎrirea/punerea sub acuzare a obscenitǎţii trebuie redezvoltat pentru a face faţǎ multiplelor aspecte ale pornografiei pe internet. In sfârşit, legiuitorii sunt chemaţi sǎ creeze un nou articol de lege numit “ expunerea neglijentǎ a unui minor, sau a unui adult care nu doreşte acest lucru, la materiale obscene.”
……………………………………………………………………

Dragaul meu, ce poţi face tu personal ca să opreşti acest rău care ne distruge dinăuntru?

Posted in social | Tagged , , | Leave a comment